De ce are Budapesta o sută de izvoare termale

Budapesta e singura capitală din lume cu atâtea izvoare termale în interiorul limitelor ei, iar motivul e complet geologic, nu cultural. Scăldatul a venit după.

Mecanismul

Orașul stă pe granița dintre dealurile Budei și Câmpia Panonică — o linie majoră de falie. La vest de ea, apa de ploaie se infiltrează în calcar poros și călătorește adânc sub pământ, încălzindu-se pe drum. Acolo unde falia readuce apa la suprafață, ea ajunge fierbinte și puternic mineralizată.

Linia aceea trece aproape exact pe malul dinspre Buda al Dunării, motiv pentru care băile istorice se adună acolo: Gellért, Rudas, Király, Lukács și Veli Bej sunt toate la câteva sute de metri de râu, pe partea Buda.

Ce e în apă

Calciu, magneziu, bicarbonat, sulfat și clorură, în proporții care variază de la izvor la izvor. Unele conțin fluor; unele sunt vizibil sulfuroase. Temperaturile la sursă merg de la călduț la peste 70°C, motiv pentru care băile le amestecă și le răcesc înainte să intre cineva.

Afirmațiile medicinale atașate anumitor izvoare sunt tradiționale și sunt tratate ca atare aici — apa e plăcută, dar nu e o farmacie.

Cine le-a folosit

Romanii au construit băi la Aquincum. Otomanii, în timpul ocupației începute în 1541, au construit băile cu cupolă care sunt strămoșii direcți ai celor de azi — Rudas datează din 1566, Király din 1565.

Secolul XIX și începutul secolului XX au adăugat palatele: Széchenyi în 1913 și Gellért în 1918, ambele construite la o scară care presupunea că scăldatul public va rămâne o activitate de masă. Așa a și fost.

De ce contează asta pentru un vizitator

Explică un tipar pe care îl vei observa: băile mari sunt pe partea Buda sau în Parcul Orașului, iar cele de lângă hotelul tău din Pesta sunt facilități moderne, nu termale. Apa caldă e unde e falia, iar faliei nu-i pasă unde s-au construit hotelurile.